Un caz asemanator s-a petrecut si cu ocazia exproprierii baronului
Josika Janos care a incercat si el sa-si reia de la tarani mosia sa din Surduc,
cu o suprafata totala de 1192 jugaresi 47 stinjeni patrati , care fusese
expropriate in 28 mai 1945 .Acest mosier , care dupa dictatul de ln Viena
a fost prefectul judetului Salaj , iar dupa 23 August 1944 a fugit din tara
cu trupele hitlerist-hortuyste ,anexeaza in sprijinul contestatiei sale certi-
ficate de buna purtare”,obtinute de ila elemente tradatoare din coudu-
cerea gruparilor democrate din plasa Surduc . In afara dea ceasta,baronul
Josika reuseste sä obtina de la elemente dusmanoase din prefectura Zalau.
certificatul nr.11005/1945 prin care prefectura s-a pronuntat ca ..sin-
tem de acord sa fiti considerat (baronul. D.K.) care refugiat” .Este
semnificativ , ca baronul a fost aparat dea vocatul Victor Farcasiu , mosier
romin expropriat , fost presedinte de plasa al partidului national-taranesc
al lui Iuliu Maniu , deci un adversa rpolitic “intrecut al baronulu Josika.
La nevoie insa exploatatorii poporului s-au dovedit a fi deciprieteni
foarte buni , ajutindu-se reciproc fara deosebire de nationalitate.
Fireste ca taranii n-au tinut seama de cererile si certificatele de buna
purtare ” ale baronului si au expropriat atit mosia lui din Surduc ,cat si
pe cea din Tihau .Exproprierea aceasta din urma , reiese din procesul verbal
al adunarii taranilor din Tihau.
Dar nu numai taranii din Surduc si Tihau au expropriat pe acest
magnat , care si-a putut mentine fara mari pierderi o serie de moii dupa
reforma agrara ,”din1921-1923 .Taranii din Chendrea cu o populatie
de 832 persoane si cu o suprafata totala de numai 1471 ha pamint , din
care 270 ha erau in proprietatea amintitului baron Josika Janos au pro-
cecdat la fell a expropriere .Ei au motivat exproprierea baronului aratind
ca … reforma agara din 1922 (data se refera numai la satul lor.D.K).
a fost facuta si aplicata infavoarea mosierilor si nicidecum in folosul
celor saraci si umili prin care s-a facut o mare nedreptate sociala.
Acesti tarani care timp de secole n-au avut nici teren de pasune ,n-au
primit nici cu prilejul reformei agrare trecute , astfel ca timp indelungat
au fost nevoiti sa transforme … o buna , parte din terenurile destinate
agrculturi in pasune ,fapt prin care nivelul de viata al populatiei era
simtitor descazut …”.Or , cele 270 de hectare ale baronului Josika
din acest sat erau destinate exclusiv pentru pasunatul oilori porcilor
acestuia Reforma agrara din 1945 a expropriat insa si pe acest aristocrat ,
care in afara de latifundiile de sute de hectare din comunele Surduc,
Chechis ,B’alan Briglez din fostul judet Salaj , mai avea mosi imar isi
in comunele Girbau Glit din fostul judet Somes ,precum si ina lteparti
ale Tari?.